Alexandru a trecut printr-o perioadă extrem de grea. Ultimele zile înainte de operație au fost apăsătoare pentru el și pentru întreaga familie, pentru că starea lui se agravase foarte mult, iar din punct de vedere psihic ajunsese într-un punct foarte dificil.
Operația a fost, din fericire, una reușită. Recuperarea însă nu a fost deloc ușoară. Au urmat zile grele, cu multă teamă, oboseală și incertitudine.
Săptămâna trecută, Alexandru și-a scos ultimele fire, iar vestea care ne-a adus cea mai mare bucurie este că a început să își recupereze vederea. Este un semn foarte bun și o rază de speranță după o perioadă în care familia lui a trecut prin atât de multe.
Alexandru se află în continuare în perioada de recuperare. Drumul lui nu s-a încheiat, iar starea lui fizică și psihică rămâne fragilă după ani întregi de suferință.
Sprijinul primit în această perioadă a însemnat enorm pentru el și pentru familia lui. A ridicat o parte din povara pe care au purtat-o atât de mult timp și le-a oferit șansa să se concentreze pe ceea ce contează acum cel mai mult: recuperarea lui Alexandru.
Cu recunoștință, vă mulțumim tuturor celor care i-ați fost alături și care ați făcut posibil ca Alexandru să ajungă până aici. 🙏🤍
❤️ Asociația „Salvează o inimă” a achitat astăzi suma de 55000 RON pentru Alexandru Pușcaș, conform ordinului de plată atașat.
În spatele acestei sume se află oameni care au ales să nu rămână indiferenți. Oameni care au donat, au distribuit și au dus mai departe povestea Alexandru.
Fiecare leu strâns înseamnă o parte din tratamentul și recuperarea de care are nevoie, dar și dovada că binele se construiește prin gesturi simple, făcute împreună.
Avem onoarea de a transforma generozitatea voastră în ajutor concret. Plata de astăzi reprezintă încă un pas înainte și un nou motiv de speranță pentru Alexandru și familia sa.
Vă mulțumim tuturor celor care îi sunteți alături! ❤️
Mulțumim din inimă companiei 𝗙𝗮𝗯𝗶𝗼 𝗘𝗹𝗲𝗰𝘁𝗿𝗼𝗻𝗶𝗰𝘀 pentru sponsorizarea în valoare de 𝟱.𝟬𝟬𝟬 𝗥𝗢𝗡, oferită campaniei lui Alexandru Pușcaș.
Alexandru are 36 de ani și luptă încă din copilărie cu o tumoră cerebrală complexă. Astăzi, tumora apasă asupra nervului optic, iar fără intervenția necesară riscă să își piardă vederea.
Fabio Electronics este o companie din Botoșani care, după 20 de ani de activitate, demonstrează că succesul înseamnă și responsabilitate față de comunitate. Prin această sponsorizare, compania transformă implicarea în ajutor concret și îi oferă lui Alexandru speranța că nu este singur în cea mai grea luptă a vieții sale.
Vă mulțumim pentru generozitate, încredere și pentru că ați ales să fiți parte din salvarea lui Alexandru! ❤️
Împreună putem duce această campanie până la capăt!
27Aug
2026-08-27
🚨 URGENT! RISC SĂ-MI PIERD VEDEREA! AM NEVOIE DE 13.500 DE EURO PENTRU A FI OPERAT!
Mă numesc Alexandru Pușcaș, am 36 de ani și lupt cu o tumoră cerebrală încă de la vârsta de 10 ani.
Am trecut printr-o operație de zece ore, prin radioterapie, tratamente neîntrerupte și ani întregi de teamă. În 2024, tumora a recidivat și am fost operat din nou pe creier. Din păcate, intervenția nu a avut rezultatul sperat.
Tumora continuă să crească și afectează grav nervul optic.
Mi-e teamă că voi rămâne fără vedere.
Încă pot vedea lumina zilei. Încă pot privi chipurile oamenilor dragi și pomii din livada pe care o îngrijesc. Încă pot vedea cuvintele pe care le aștern pe hârtie atunci când scriu poezii.
Dar nu știu pentru cât timp...
Medicii de la Spitalul Memorial din București sunt pregătiți să realizeze o operație complexă, care îmi poate oferi șansa de a-mi păstra vederea și de a-mi continua viața. Intervenția trebuie făcută cât mai curând și costă 13.500 de euro.
Pentru mine și familia mea, această sumă este imposibil de strâns fără ajutor.
Nu-mi este ușor să cer sprijin. Am încercat toată viața să-mi port suferința în tăcere și să merg mai departe. Astăzi, însă, nu mai pot lupta singur.
Vă rog să vă puneți pentru câteva clipe în locul meu. Imaginați-vă că toate lucrurile pe care le priviți acum ar putea deveni doar amintiri.
Eu încă le pot vedea. Și mă rog din tot sufletul să le pot vedea și mâine.
Orice donație, indiferent de valoare, mă apropie de operația de care am nevoie urgent. Dacă nu puteți dona, vă rog să-mi distribuiți povestea. Poate va ajunge la oamenii care mă pot ajuta.
Mă numesc Alexandru Pușcaș, am 36 de ani și, de mai bine de două decenii, lupt pentru dreptul de a trăi. Astăzi, însă, lupta mea a devenit urgentă. Tumora cerebrală de care sufăr continuă să crească și apasă asupra nervului optic. Dacă nu voi fi operat la timp, risc să-mi pierd vederea.
Aveam doar 10 ani când am auzit pentru prima dată cuvântul „tumoră”. Eram un copil care ar fi trebuit să alerge, să se joace și să viseze fără teamă. În schimb, am aflat că în creierul meu se afla un craniofaringiom, o tumoră poziționată într-o zonă atât de dificilă, încât medicii nu o puteau îndepărta complet fără să-mi pună viața în pericol.
Prima operație a durat zece ore. Zece ore în care familia mea a așteptat în fața unei uși, fără să știe dacă mă va mai putea strânge vreodată în brațe.
Am supraviețuit, dar lupta mea abia începea. Au urmat ședințe de radioterapie care mi-au afectat grav organismul, tratamente și ani întregi de controale. De atunci, fiecare zi din viața mea depinde de tratamentul hormonal.
Am crescut altfel decât ceilalți copii. Copilăria, adolescența și tinerețea mea nu au fost despre libertate și planuri fără griji. Au fost despre spitale, investigații, medicamente și teama că boala ar putea reveni.
Cu toate acestea, am ales să nu mă las învins.
Am învățat să-mi găsesc liniștea în lucrurile simple. Scriu poezii și îngrijesc pomii din livada noastră. Îmi place să privesc lumina printre ramuri, să văd cum se schimbă anotimpurile și cum pomii înfloresc din nou, după fiecare iarnă.
Poate că pentru altcineva acestea sunt lucruri obișnuite. Pentru mine înseamnă viață.
În anul 2024, după atâția ani de luptă, am primit vestea de care mă temusem cel mai mult: tumora recidivase. Am trecut din nou printr-o operație pe creier, cu speranța că voi putea lăsa această suferință în urmă. Din păcate, intervenția nu a avut rezultatul pe care ni l-am dorit.
Tumora continuă să crească, iar acum nervul optic este grav afectat.
Încerc să-mi imaginez cum ar fi să nu mai văd chipurile oamenilor pe care îi iubesc. Să nu mai pot privi livada. Să nu mai văd răsăritul, cuvintele așternute pe hârtie sau lumina unei noi zile. Este o teamă pe care cu greu o pot pune în cuvinte.
Dar încă mai am o șansă.
O echipă de medici specialiști de la Spitalul Memorial din București este pregătită să realizeze o nouă operație pe creier. Este o intervenție complexă, dar este speranța mea de a opri evoluția tumorii, de a-mi păstra vederea și de a-mi continua viața.
Operația trebuie făcută cât mai curând, iar costul ei este de 𝟭𝟯.𝟱𝟬𝟬 𝗱𝗲 𝗲𝘂𝗿𝗼. Pentru familia mea, această sumă este imposibil de strâns fără ajutor.
Nu-mi este ușor să cer sprijin. Am încercat întreaga viață să-mi port suferința în tăcere și să merg mai departe. Astăzi, însă, nu mai pot lupta singur.
Vă rog să vă puneți, pentru câteva clipe, în locul meu. Să vă imaginați că fiecare lucru pe care îl priviți acum ar putea deveni doar o amintire. Chipul mamei. Lumina soarelui. Pomii înfloriți. Oamenii dragi.
Eu încă le pot vedea. Și mă rog din tot sufletul să le pot vedea și mâine.
Orice donație mă apropie de operația de care am nevoie. Dacă nu puteți dona, vă rog să-mi distribuiți povestea. Poate va ajunge la oamenii care mă pot ajuta să nu-mi pierd vederea.
RO 
EN 
